Autismul este o tulburare care se manifestă prin deficit de comunicare, interacțiune socială dificilă, stereotipii motorii și verbale. A fost descris prima dată în anul 1943, de către psihiatrul german Leo Kanner, care a definit tabloul clinic al „autismului infantil precoce”.
Această tulburare afectează aproximativ 1 din 166 de copii, rata pe sexe este aproximativ 3 la 1 pentru băieți, însă fetele sunt mult mai sever afectate și manifestă un coeficient de inteligență mai mic.
Ce provoacă autismul?
Cauzele autismului nu sunt pe deplin cunoscute, însă specialiștii în domeniu au dezvoltat, de-a lungul timpului, mai multe teorii. Astfel, afecțiunea ar putea avea influențe psihogenetice, adică mamele copiilor autiști ar putea fi mai reci, detașate emotional, cu un nivel mai crescut al stresului sau care nu și-au dorit copilul, cauze biologice, adică sistemul nervos central este la un moment dat afectat și provoacă întârziere psihică, epilepsie etc, cauze genetice sau psihofarmacologice – în tulburările de spectru autist sunt crescute activitatea unor mediatori chimici, precum dopamina sau serotonina.
Cum se manifestă autismul?
Autismul este o tulburare care debutează înaintea vârstei de 3 ani, caracterizată prin deteriorarea calității relațiilor sociale și comunicării, absența limbajului, manifestarea comportamentelor stereotipe și repetitire, rezistență la schimbare, dezvoltare intelectuală deficitară și anxietate.
Pe lângă autismul infantil, există și sindromul Asperger, o tulburare caracterizată printr-ul coeficient normal sau chiar superior de inteligență, cu limbaj bun, dar cu dificultăți de relaționare și interactionare socială extrem de mari.
Copiii afectați de Asperger au o memorie a cifrelor sau datelor extraordinară (memorie matematică) și, de obicei, excelează într-un anumit domeniu.
10 semnale de alarmă pentru părinți
În cazul în care copilul tău manifestă mai multe dintre comportamentele de mai jos, este recomandată o vizită la psiholog.
-
Nu te privește în ochi;
-
Nu înțelege emoțiile și sentimentele celorlalți;
-
Nu vorbește sau are un vocabular extrem de redus, stereotip sau repetitiv;
-
Are ticuri, rutine sau mișcări stereotipe: se leagănă, țopăie, se trage de urechi, merge pe vârfuri;
-
Pare “în lumea lui”;
-
Suportă extrem de greu schimbările;
-
Nu îi plac mângâierile;
-
Nu răspunde când este strigat, pare indiferent la tot ce este în jurul lui;
-
Nu se joacă cu ceilalți copii;
-
Este fascinat de obiecte sau jucării cu roți, mecanisme etc.
Cum poate fi autismul depistat? – Chestionar screening
Comisia de Psihiatrie și psihiatrie pediatrică a Ministerului Sănătății din România a elaborat un chestionar pentru screeningul autismului, care poate fi aplicat începând de la vârsta de nouă luni, cu recomandarea reevaluării la 18 luni, 24 sau 30 de luni.
Chestionarul te poate ajuta să-ți dai seama foarte devreme dacă copilul poate să dezvolte acest tip de întârziere sau a dezvoltat deja o tulburare din spectrul autist. Dacă obții un scor peste 10, medicul de familie îți poate recomanda un consult la medicul specialist.
Poți accesa chestionarul aici.
Cum se tratează autismul?
Din păcate, nu există un tratament specific pentru autism. Tulburarea durează toată viața, iar terapia, de cele mai multe ori, trebuie continuată pe termen lung. De asemenea, este necesară o educație specială și o atenție sporită a educatorilor și profesorilor pentru copiii cu autism.
Printre metodele de terapie folosite în tratarea autismului se numără ABA (Applied Behavioral Analysis), bazată pe principiul recompensei, cu rezultate foarte bune la copiii cu capacitate mare de imitare, TEACCH (Tratament and Education of Autistic and Related Comunication – Handicapped Children), un program care încearcă înlocuirea comportamentelor incorecte cu cele corecte sau PECS – (Picture Exchange Comunication System), o metodă care folosește pictograme pentru că un copil non-verbal să poată să se exprime.
Sursa foto: Anna Shvets pentru Pexels
